Agonie cu maci

de Gavriil Stiharul

Moartea e pendula ce în cadenţă bate
cuiele secundei în noaptea de-agonie —
numai tu, femeie, cu părut tău de noapte,
îmi speli cadavrul greu cu rana încă vie.
Sufletul apostat l-am îngropat în zid,
pe tencuiala-am zugrăvit un triptic păgân,
şi niciun semn între noi, ci veşnicul vid
ca-n macii buzelor tale curat să rămân.
Anunțuri

Un gând despre “Agonie cu maci

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s