Tatăl nostru

de Gavriil Stiharul

(stihuire pentru copii)

Tatăl nostru care eşti
şi în ceruri veşniceşti,
numele Tău sfânt fie
acum şi-n veşnicie.
Vie-mpărăţia Ta,
facă-se voinţa Ta
aşa–n cer şi pe pământ.
precum numele Ţi-e sfânt.
Pâinea noastra spre a fi,
dă-ne-o nouă zi de zi.
De-am greşit, Tu, iartă-ne,
noi iertam pe-aproapele.
Ne fereşte, Dumnezeu,
de ispite şi cel rău.
Căci a Ta este puterea,
împărăţia şi vrerea,
lauda, slava, mereu,
căci doar Tu eşti Dumnezeu.
Amin.
Anunțuri

Mai cred copiii noştri într-o minune?

de Gavriil Stiharul

(Răstignirea. Sursa :„Resurse-ortodoxe„)

Veacul disperării perfid şi mişel
renaşte dumnezei cu pântec de-oţel,
eresuri străine poleite-n cuvinte
coboară-n suflet şi-n minte.

Vopsiţi în roşu, mânjiţi pe braţe şi dinţi
pe stadioane hippy-i dau concerte
în stranii ritualuri. Se numesc chiar sfinţi
cu aura lor strâmbă prelinsă peste plete.

Un bărbos guru de-apartament
şi-a convins ciracii, extaz şi încântare,
învăţând pe ei că ar fi un instrument
divin, Mesia în chip de reincarnare.

Doamne, ispitele ne zguduie tăria,
căci veacul e-ntors spre alta menire !
E hippy-ul un sfânt? E-un guru Mesia?
Sunt ale lor fraze mesaj de mântuire?

Privirea mi-o întorc către Răstignit
şi sufletul o clipa se ridică.
Văd patru cuie şi un Hristos smerit,
ce patima o-ndură din dragoste de oameni.

Văd spinii Lui şi-o înviere care
va fi a noastră şi Raiul în mine creşte,
cum creşte Liturghia în Altare,
când preotul solemn împărtăşeşte.

Văd o mână mică, sfioasă şi albă,
bătând mătănii la icoana poleită
a Sfintei Fecioare. O rugăciune caldă
se murmură cuvioasă şi smerită.

Mai cred copiii Tăi în Altare şi minuni,
în Maica Sfântă şi Pruncu-i de la sân,
în holdele sfinţite, în datini şi-n goruni,

în naşterea Ta, Doamne, din staulul cu fân?

Prunc din Fecioara Sfântă

( Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos, sursa: Sfânta Mănăstire „Dervent” )

Deschid Scriptura şi citesc vorba iubire,
Prunc din Fecioară Sfântă şi Dumnezeire.

În astă noapte, gerul muşcă din piatră crunt,
cerul seamănă argint pe brazde de pământ.

Seminţe poleite cad roiuri din stele
Peste naşterea Ta, Doamne, din colindele mele.

De două milenii, peste un colţ de lume,
ninge cu mai bine pentru vremi mai bune.

În astă noapte Te mai naşti o dată,
speranţă pentru o lume disperată.

Biserici, păsări cu piscul în nori,
despică bolta curbată cu rugi şi cântări.

Deschid Scriptura şi citesc vorba iubire,

Prunc din Fecioară, Dumnezeu şi mântuire.

Dulcea chemare a veşniciei

Ascultă cum te cheamă astăzi Hristos,
cu stihuri de foc şi cântec de nai,
cum Maica Sfântă te-ndeamnă duios,
cum ochii îi picură boabe de rai.

Ascultă cum te cheamă astăzi Cuvântul,
în traistă îţi pune Psalmi şi cântare,
din rugăciune, croieşte-ţi veşminte,
şi soarbe-nsetat izvorul de zare.

Ascultă cum ta cheama astăzi Hristos,
crucea din spate rabd-o-n tăcere,
lacrima să-ţi fie treaptă de folos,
necazul şi spinii, pâine şi miere.

Ascultă cum te cheama astăzi Iisus,
când ploaia se cerne mărgele-n şirag
şi valurile bat în norii de sus :
asculta chemarea şi vino cu drag.

Ascultă cum te cheamă la viaţă,
cu stihuri de foc, în cântul de nai :
Dincolo de azi, e-o zi mai măreaţă,
razele de Înger, boabele de rai.

COLIND

(Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos, sursa: Sfânta Mănăstire „Dervent”)

În noaptea adâncă se rostogoleşte luna,
în candele, amurgul se-ntoarce aprins,
la Poarte Raiului aud cum bate mâna
lui Moş Crăciun, hoinar cu părul nins.

Prin beznă, vine uşor şi ne-aduce
podoabă de stele şi rugăciune,
se tulbură somnul Pruncului dulce
în braţele Mamei sfinte şi bune.

Blând, Micuţul deschide o carte,
magii uimiţi bat hora în Scriptură,
se mută hotarul de vis mai departe,
spre Betleemului nostru din  bătatură.