Limba si Literatura română, Manual pentru clasa a XII-a

Limba şi literatura română a văzut lumina tiparului la Cişinău în anul 2014 şi este structurată pe 3 module, precum și unități didactice:

Primul modul: PERSONALITATEA VORBITORULUI DE LIMBA ROMÂNĂ. RECEPTAREA FENOMENULUI CULTURAL-ARTISTIC

▶ De la ființa limbii la personalitatea vorbitorului

▶ Miturile, revelaţii fundamentale ale umanităţii.

▶ Elemente de analiză semiotică a textului

▶ Miturile românești, simboluri ale existenţei arhetipale

 ▶ Dragoste, creaţie, spiritualizare

– Tragica împlinire a înaltului: Mănăstirea Argeşului •

Apreciază-ţi competenţele: personalitatea şi fenomenul cultural

Modulul IICURENTE CULTURALE SAU ASPIRAȚIA UMANĂ SPRE PROGRES

▶ Literatura română în zorii modernităţii culturale

▶ Umanismul, o pledoarie pentru supremația umanului

▶ Expresiile frazeologice: autohtone, internaţionale, intraductibile

▶ Renaşterea, o nouă viziune asupra omului şi asupra timpului

▶ Umanismul marilor cronicari

▶ Dimitrie Cantemir, un prinţ al umanismului european .

– Romanul Istoria ieroglifică, o capodoperă a literaturii alegorice▶

▶ Iluminismul și emanciparea omului prin cultură

– Literatul ca Om al Luminilor: Gheorghe Asachi

– Ecuația românească a iluminismului: Ion Budai-Deleanu.

Modulul IIl:  CURENTE LITERARE. DE LA INTERIORIZAREA LA ÎNȚELEGEREA TEXTULUI ARTISTIC

Unitatea didactică I cuprinde Clasicismul ca pledoarie a omului către acțiune.

Unitatea didactică II cuprinde Romantismul ca aspirație a omului către absolut.

Unitatea didactică III cuprinde Realismul, precum și Modernismele și Postmodernismul

MITURILE, REVELAȚII FUNDAMENTALE ALE UMANITÂȚII

Modulul I (4) MITURILE ROMÂNEȘTI, SIMBOLURI ALE EXISTENȚEI ARHETIPALE

Motto: Miturile conduc lumea. Gavriil STIHARUL

MODERNISMELE ȘI POSTMODERNISMUL sau pluralitatea vocilor identității

Vizualizare online:

XI_Limba şi literatura română

XI_Limba si literatura romana

XI_Limba şi literatura română

 

Nu uita că eşti român!

 

Antologia   de suflet  „Nu uita că eşti  român! Cântece şi poezii patriotice”,  lucrare ce a văzut lumina tiparului la „Editura Agaton”, poate fi considerată, pe drept cuvânt,  o veritabilă Biblie a  celor ce cugetă şi simt româneşte. Cu cele 352 de pagini, cuprinzând cântece, poeme, poezioare pentru copii, imnuri, tropare ale sfinţilor români, volumul antologic  rămâne, fără îndoială, o carte monumentală,  care nu trebuie să lipsească din biblioteca unui bun român.

Cu un frumos Cuvântul înainte s-a ostenit părintele Iustin Miron, stareţul Mănăstirii Oaşa. De asemenea, o inspirată  prefaţă aparţine fratelui  Andrei Dîrlau.

Capitolul I:  Cântece patriotice se deschide cu textele binecunoscutelor imnuri naţionale: Deşteaptă-te române, Trăiască Regele, Limba noastră şi  continuă cu o listă de poeme intitulate sugestiv: Dragoste de neam şi ţară.

O interesantă iniţiativă a editurii a fost  aceea de a dedica o secţiune specială cântecelor lansate de-a lungul vremii în  cadrul „Cenaclului Flacăra”. Titluri, precum  Imnul Alma Venus (Trăiască România), Jurămant la Putna, Avram Iancu, Baladă pentru Basarabia, Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt, Căciula, Clopotul Reîntregirii, Colindul Ardealului (Tu, Ardeal), Iancu  la Ţebea, Jurământ la Putna, Jurământ pentru Ardeal, Marşul Ardealului, Mereu cu Dumnezeu, Ţara noastră-i ţara noastră  sună  familiar cititorilor mai în vârstă.

Capitolul se încheie  cu o  o colecţie de cântări  patriotice contemporane, precum: Biserica română, Elegie lui Brâncoveanu, Imn dacic, Jianu, Puneţi şeile pe cai  Sentiment de Ardeal.

În capitolul al doilea:  Poezii patriotice sunt prezentaţi  o pleiadă de poeţi români şi străini, împreună cu câteva din poemele lor,  reprezentative pentru lirica patriotică românească, precum şi pentru lirica sapienţială universală. Au fost evocaţi poeţi precum: Aron Cotruş (Ai noştri sunt aceşti munţi),  Radu Gyr (Românie, Crezul, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!), Marin Sorescu (Ardealul, strarea mea de spirit),   Grigore Vieru (Scrisoare din Basarabia), Vasile Posteucă (Bucovină, Bucovină),  Ştefan Octavian Iosif (Când a fost să moară Ştefan), Adrian Păunescu (Rugă pentru neam, Dacii liberi, Români prin Europa), Gabriela Genţiana Groza (Scrisoare către Basarabia), Mihai Eminescu (Scrisoarea III, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie), George Coşbuc (O scrisoare de la Muselim Selo, Scut şi armă, Spadă şi credinţă, Dunărea şi Oltul, Imnul studenţilor, Paşa Hassan, , Cântec ostăşesc, Cântec [Ţară avem şi noi sub soare], Cântec [Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai] ), Ioan Alexandru (Aura, Ego Zenovius, Strămoşii,Ţăran, Ţăranii, Testamentul lui Ştefan cel Mare, Identitate), Vasile Militaru (Ţara mea…scrisoare unui străin, Credinţa în popor, Eroilor, Chiot către neamul meu), Vasile Alecsandri (Imn lui Ştefan cel Mare), Nicolae Nicoară Horia (Transilvania, Eu vin din Ţara Moţilor), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Imnul românesc, Îndemn frăţesc, La noi acasă, Popor martir, Turmă fără Păstor)), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Va veni cândva), Teofil Lianu (Zarca), Pr. Alexei Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (Cântecul potirului), Dimitrie Bolintineanu (Daniel Sihastru, Muma lui Ştefan cel Mare),  Gheorghe Buznea (Doina Prutului),  Aneta Georgescu (Durerea Prutului),  Kostas Varnalis (învaţă), Gabriel Iordan-Dorobanţu (Poarta Raiului), Dumitru Paulescu (Ravaş de pribegie).

Urmează o secţiune dedicată celor mici : Un cântec pentru ţară, Leagăn vieţii mele, Ţara mea (Otilia Cazimir), Poezii de Grigore Vieru, Mulţumim pentru pace, Graiul meu, Dorul şi limba.

Ultimul capitol: Tropare ale Sfinţilor români cuprinde scurte cântări de laudă închinate sfinţilor noştri, apărători ai dreptei credinţe stămoşeşti, precum şi frumoase rugăciuni pentru ţară şi pentru lume.

Binecuvântata Carte de cântări şi poezii, care  gravează  cu majuscule cuvântul ROMÂN în cămara inimii,  vine să umple un gol istoric şi să amintească fiecăruia din noi că este dator să nu-şi  uite obârşia, indiferent în ce parte a lumii l-a dus  soarta.

           Nu uita ca esti roman. Cantece si poezii patriotice